Anul 2026 este anul în care criptomonedele au încetat să mai fie o zonă gri pentru Fiscul român. Impozitul pe câștiguri a crescut de la 10% la 16%, platformele au devenit obligate să raporteze anual tranzacțiile utilizatorilor direct la ANAF, iar din 6 iulie 2026 inspectorii Antifraudă pot verifica ei înșiși averile persoanelor fizice. Întrebarea nu mai este dacă ANAF va afla, ci ce va găsi atunci când va compara datele primite de la platforme cu declarațiile dumneavoastră.
De la 1 ianuarie 2026, câștigurile din transferul de monedă virtuală realizate de persoanele fizice se impozitează cu 16%, față de 10% cât era cota până la finalul lui 2025. Majorarea a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025 și se aplică veniturilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026. Restul regulilor a rămas, în esență, neschimbat:
O clarificare istorică, pentru că circulă multă confuzie: scutirea de impozit pentru crypto „până la 31 iulie 2025", intens mediatizată, nu a intrat niciodată în vigoare — legea a fost atacată la Curtea Constituțională, retrimisă Parlamentului, iar facilitatea a fost eliminată. Câștigurile din 2025 rămân impozabile cu 10%.
Cât privește pierderile: câștigurile și pierderile aceluiași an se compensează la calculul câștigului anual, iar dacă anul se închide pe pierdere, nu datorați impozit. Reportarea unei pierderi anuale nete în anii următori nu este însă reglementată expres pentru veniturile din alte surse — tratamentul prudent este că pierderea netă nu se reportează.
Codul fiscal nu impune o metodă unică de calcul al costului de achiziție (FIFO, cost mediu ponderat etc.). Esențial este ca metoda aleasă să fie aplicată consecvent, de la un an la altul, și să poată fi susținută cu documente.
Obligația de declarare vă aparține în întregime — platforma nu reține și nu virează nimic în numele dumneavoastră. Veniturile din crypto se declară prin Declarația unică (formularul 212), până la 25 mai a anului următor celui în care ați realizat câștigul.
Concret: câștigurile din 2025 trebuiau declarate până la 25 mai 2026 (cota 10%) — dacă ați ratat termenul, o declarație depusă acum, din proprie inițiativă, este incomparabil mai avantajoasă decât una depusă după notificarea ANAF. Câștigurile din 2026 se declară până la 25 mai 2027, cu cota de 16%.
Pe lângă impozit, datorați CASS 10% dacă veniturile nete anuale din crypto — cumulate cu celelalte venituri extra-salariale (chirii, dividende, dobânzi, investiții) — ating plafonul de 6 salarii minime brute, baza de calcul fiind plafonată în trepte de 6, 12 și 24 de salarii minime. Pentru veniturile anului 2026, plafoanele se raportează la salariul minim de 4.050 lei, în vigoare la începutul anului: aproximativ 24.300 lei, 48.600 lei și 97.200 lei, cu CASS de circa 2.430 lei, 4.860 lei, respectiv 9.720 lei. Majorarea salariului minim la 4.325 lei de la 1 iulie 2026 (HG nr. 146/2026) nu modifică plafoanele aferente anului 2026, dar va conta pentru anii următori — verificați întotdeauna valorile în vigoare la data depunerii. CAS (pensie) nu se datorează pentru veniturile din monedă virtuală.
Impozitul se plătește în lei, iar câștigurile realizate în valută sau în crypto se evaluează la cursul relevant de la momentul realizării — încă un motiv pentru care evidența tranzacțiilor trebuie ținută la zi, nu reconstituită în grabă, peste ani.
Aceasta este schimbarea de fond a anului 2026 — și motivul pentru care strategia „nu declar, oricum nu are de unde să afle" a devenit una dintre cele mai riscante decizii fiscale posibile.
Prin OUG nr. 71/2025 (M. Of. nr. 1146 din 10 decembrie 2025), România a transpus Directiva (UE) 2023/2226. Începând cu anul fiscal 2026, furnizorii de servicii de criptoactive raportează anual către ANAF identitatea utilizatorului, valorile agregate ale tranzacțiilor, tipurile de operațiuni și soldurile. Prima raportare are loc în 2027, pentru tranzacțiile din 2026 — cu amenzi de până la 150.000 lei pentru neconformare și posibilitatea blocării platformelor neînregistrate.
În paralel cu DAC8, Cadrul de Raportare privind Criptoactivele al OCDE extinde schimbul automat de informații la jurisdicții din afara UE. Ideea că un exchange „din altă parte" vă ține invizibil are o dată de expirare foarte apropiată.
La 1 iulie 2026 a expirat perioada tranzitorie a Regulamentului (UE) 2023/1114: platformele fără autorizație nu mai pot deservi legal clienți din UE — deci nici cei circa 600.000 de investitori români. Piața se concentrează în furnizori autorizați și supravegheați — exact cei care raportează.
Chiar înainte de prima raportare DAC8, ANAF vede deja poarta de intrare și de ieșire a banilor: transferurile dintre conturile bancare și exchange-uri, retragerile în lei, plățile cu cardul alimentat din crypto. Practica din 2025–2026 arată o intensificare vizibilă a notificărilor de conformare și a verificărilor pe zona crypto.
Concluzia practică: din 2026, ANAF va avea, pentru prima dată, date de la sursă despre tranzacțiile dumneavoastră. Diferența dintre ce raportează platformele și ce ați declarat devine vizibilă automat.
Impozitul de 16% se aplică pe câștig, nu pe suma retrasă. Dar câștigul se poate calcula doar dacă puteți proba prețul și data de achiziție. Dacă nu le puteți proba, riscați ca organul fiscal să trateze întreaga sumă ca venit — sau, mai grav, ca venit din sursă neidentificată. Problema este reală mai ales pentru cei intrați în piață în 2017–2021: exchange-uri închise, conturi șterse, achiziții cu numerar, tranzacții DeFi fără niciun extras „oficial". Vestea bună: istoricul se poate reconstitui în majoritatea cazurilor, dacă lucrați metodic.
Rapoartele complete de tranzacții (CSV/PDF) de la toate exchange-urile folosite vreodată, inclusiv depunerile și retragerile. Acum — platformele se închid, se retrag în urma MiCA sau limitează istoricul disponibil.
Multe răspund solicitărilor de export de date, inclusiv în temeiul GDPR — dreptul de acces la propriile date.
Tranzacțiile on-chain sunt publice și permanente: adresele de portofel, coroborate cu exploratoare blockchain, pot proba fluxuri, date și valori istorice.
Transferurile către și dinspre exchange-uri fixează cronologia și sumele investite — proba esențială a „banilor intrați în sistem".
Instrumente specializate de evidență crypto pot consolida datele din surse multiple și aplica o metodă de calcul consecventă (de exemplu FIFO), cu rapoarte pe fiecare an fiscal.
Mining, staking, airdrop-uri, achiziții de la persoane fizice, plăți primite în crypto — fiecare are nevoie de o minimă documentare a momentului și valorii de dobândire.
Un istoric reconstituit profesionist nu servește doar la calculul corect al impozitului: el este dosarul dumneavoastră de apărare în cazul unei notificări sau al unei verificări. În dosarele cu miză, reconstituirea făcută împreună cu un consultant fiscal sau expert fiscal judiciar are o greutate probatorie pe care un tabel improvizat nu o va avea niciodată.
Ce se întâmplă dacă nu puteți documenta istoricul? Aici intervine cel mai sever instrument din arsenalul ANAF: impozitul de 70% pe veniturile din surse neidentificate, aplicabil din iulie 2024. Dacă în urma analizei de risc rezultă o diferență semnificativă între veniturile declarate și situația fiscală reală — peste 10% din veniturile declarate, dar cel puțin 50.000 lei — ANAF poate declanșa verificarea situației fiscale personale. Dacă la final nu puteți justifica sursa fondurilor, diferența se impozitează cu 70%, plus dobânzi și penalități. Iar din 6 iulie 2026, prin Ordinul președintelui ANAF nr. 768/2026, această verificare poate fi făcută și direct de inspectorii Antifraudă, care pot emite ei înșiși decizia de impunere.
Scenariul tipic: retrageți 300.000 lei dintr-un portofoliu construit în ani de zile. Fără istoric documentat, nu puteți proba că 200.000 lei reprezintă capitalul investit și doar 100.000 lei câștig. Diferența dintre 16% pe câștigul real și riscul de 70% pe întreaga sumă nejustificată — plus accesorii — poate însemna sute de mii de lei. La acest nivel, discuția nu mai este doar fiscală: sumele mari nedeclarate pot atrage și o componentă penală (evaziune fiscală, spălare de bani), iar apărarea fiscală și cea penală trebuie coordonate de la început.
De reținut și dimensiunea temporală: ANAF poate verifica, de regulă, perioada din interiorul termenului de prescripție de 5 ani — deci deciziile pe care le luați azi privind documentarea istoricului contează pentru mulți ani de acum înainte.
ATENȚIE. Nu încercați să „reconstruiți" istoricul cu documente create ulterior — contracte de împrumut antedatate, chitanțe de complezență, explicații de circumstanță. În fața unei verificări, asemenea înscrisuri nu doar că nu ajută, dar pot transforma o problemă fiscală într-un dosar penal. Reconstituirea legitimă se face din date reale: extrase, exporturi, dovezi on-chain — iar unde există goluri, ele se gestionează juridic, nu se acoperă artificial.
Cât platformele mai există și datele mai sunt accesibile — nu după ce primiți o notificare, când termenul de 30 de zile curge deja.
Pentru 2026, termenul este 25 mai 2027. Pentru anii trecuți nedeclarați, o declarație depusă din proprie inițiativă înainte de orice notificare schimbă fundamental poziția dumneavoastră: plătiți impozitul și accesoriile, dar ieșiți din zona veniturilor nejustificate și a riscului penal.
Rulați fluxurile prin conturi proprii, evitați numerarul și „intermediarii" la conversia crypto-fiat; fiecare verigă lipsă din lanțul bancar este o verigă pe care va trebui să o probați altfel.
Staking, airdrop, plăți în crypto — la momentul producerii, nu retroactiv.
Dacă ați primit deja o notificare de conformare sau un aviz de verificare, nu trimiteți explicații nedocumentate: un răspuns grăbit devine probă. Cele 30 de zile sunt suficiente pentru un răspuns construit profesionist — și adesea ultima fereastră în care problema se poate închide simplu.
Nu. Simpla deținere și creșterea valorii portofoliului nu generează impozit și nu se declară. Obligațiile apar la realizarea câștigului — vânzare în fiat, schimb crypto-crypto sau plăți în crypto. Datele despre conturile dumneavoastră vor ajunge însă la ANAF prin DAC8, deci coerența dintre solduri și declarațiile viitoare contează.
În interpretarea ANAF, da: orice transfer de monedă virtuală care generează câștig este impozabil, inclusiv schimbul între criptomonede sau într-un stablecoin. Câștigul se calculează la valoarea din momentul schimbului.
Da, aceasta este exact miza DAC8 și CARF: obligația de raportare acoperă și furnizorii din afara UE care au clienți rezidenți în UE, iar schimbul automat de informații între state aduce datele la ANAF. Prima raportare, pentru anul 2026, se face în 2027 — dar transferurile bancare către exchange-uri sunt vizibile deja.
Cel mai important este să acționați înainte ca ANAF să vă contacteze: reconstituirea istoricului, calculul corect al obligațiilor și depunerea declarațiilor din proprie inițiativă vă readuc în zona unei simple regularizări cu accesorii. După notificare, marja de manevră se îngustează semnificativ, iar sumele nedocumentate riscă tratamentul de venit nejustificat. Fiecare situație trebuie însă analizată punctual înainte de orice depunere.
Material informativ, actualizat la 17 iulie 2026. Reflectă stadiul legislativ la data redactării; nu constituie consultanță juridică sau fiscală — situațiile individuale trebuie analizate punctual.
Termenele curg din momentul comunicării. O primă discuție clarifică ce vi se reproșează, ce trebuie să justificați și cum se construiește apărarea — înainte ca o estimare să devină o decizie de impunere.