Domeniu de practică · 31 de analize

Fiscalitate internațională.

Granița nu închide obligațiile fiscale, ci le multiplică. Rezidență, convenții, venituri externe și raportare, pentru cine are interese în mai multe jurisdicții.

De ce această secțiune

Plecarea din țară nu vă mută automat impozitele.

Rezidența fiscală nu se pierde prin absență, ci prin îndeplinirea unei proceduri și prin ruperea unor legături pe care legea le enumeră limitativ. Până atunci, rămâneți impozabil aici pentru venitul mondial, iar administrația află ce ați încasat afară prin schimbul automat de informații.

Secțiunea acoperă situațiile în care obligația fiscală traversează o graniță: persoane care lucrează din România pentru angajatori străini, români relocați care își păstrează legături aici, investitori cu conturi la brokeri externi, proprietari de imobile în alte state și firme care își mută sediul sau activele. Numitorul comun este o confuzie costisitoare: convingerea că impozitul plătit într-un stat rezolvă obligația din celălalt. Nu o rezolvă: schimbă doar cât mai datorați și sub ce mecanism, iar declararea rămâne, de regulă, obligatorie.

Se adresează persoanelor fizice cu venituri sau active în mai multe jurisdicții și societăților cu operațiuni transfrontaliere, dar și consultanților care trebuie să verifice o structură existentă înainte ca ea să fie testată de un control. Analizele insistă pe ce se probează și când: certificatul de rezidență la momentul plății, documentele care susțin creditul fiscal extern, formularele și termenele care transformă o poziție corectă într-una opozabilă.

Materialul este grupat în trei părți. Rezidență și dublă impunere tratează fundamentele: criteriile de rezidență și chestionarul de plecare, mecanismul convențiilor și cascada de departajare, plus situația celor care lucrează din România pentru un angajator care nu reține nimic la sursă. Venituri și active în străinătate acoperă declararea și creditarea dividendelor, dobânzilor și câștigurilor din investiții, precum și regimul imobilelor deținute afară. Structuri și raportare tratează relocarea firmei și impozitul la ieșire, respectiv obligația de raportare a aranjamentelor transfrontaliere.

Verificarea conturilor din străinătate de către ANAF este tratată pe larg în secțiunea de control fiscal, iar consecințele penale ale conturilor nedeclarate, în cea de drept penal economic.

Rezidență și dublă impunere

Unde sunteți impozabil.

Unde sunteți impozabil și cum se aplică, practic, o convenție.

Lucrați în Italia? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul italian, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator italian pentru muncă în Italia nu se impozitează în România, potrivit art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal. ANAF primește însă automat date din Italia și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Documentele italiene care vă apără, de la Certificazione Unica la extrasul INPS, regula de rezidență italiană din 2024, convenția româno-italiană și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Germania? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul german, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator german pentru muncă în Germania nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date de la administrația fiscală germană și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Lohnsteuerbescheinigung, Ansässigkeitsbescheinigung și celelalte acte germane, regula germană a reședinței obișnuite, convenția din 2001, munca sezonieră și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Spania? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul spaniol, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator spaniol pentru muncă în Spania nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date de la Agencia Tributaria și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Certificatul de rezidență fiscală spaniol, vida laboral și celelalte acte, prezumția spaniolă legată de familie, convenția din 2017 și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Marea Britanie? Ce vă poate cere ANAF în România, ca angajat sau ca self-employed

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator britanic pentru muncă în Regatul Unit nu se impozitează în România, dar veniturile de self-employed, inclusiv prin CIS, sunt venituri independente, care se declară în România de rezidentul fiscal român. Documentele britanice care vă apără, testul de rezidență britanic, noua convenție aplicabilă din 2026 și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Franța? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul francez, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator francez pentru muncă în Franța nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date din Franța și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Avis d'impôt, bulletins de paie și celelalte acte franceze, criteriile franceze de rezidență, detașarea cu A1, convenția din 1974 și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Austria? Ce vă poate cere ANAF în România, ca salariat sau în îngrijire 24 de ore

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator austriac pentru muncă în Austria nu se impozitează în România. Îngrijitoarele 24 de ore lucrează însă, de regulă, ca persoane independente, cu Gewerbeschein, iar veniturile lor se tratează altfel. Documentele austriece, rezidența celor care lucrează în ture, convenția din 2005 și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Belgia? Ce vă poate cere ANAF în România, ca salariat, detașat sau independent

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator belgian pentru muncă în Belgia nu se impozitează în România, dar detașații de firme românești și cei care lucrează ca independenți au alte reguli. Fișa 281.10, decizia de impunere belgiană, Limosa, criteriile belgiene de rezidență, convenția aplicabilă din 1999 și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Țările de Jos (Olanda)? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul olandez, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator olandez sau de o agenție de muncă temporară (uitzendbureau) pentru muncă în Țările de Jos nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date din Olanda. Jaaropgaaf, decizia de impunere olandeză, înscrierea în BRP sau în RNI, contractele scurte și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Irlanda? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul irlandez, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator irlandez pentru muncă în Irlanda nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date din Irlanda și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Employment Detail Summary, Statement of Liability, istoricul PRSI, testul irlandez de rezidență, convenția aplicabilă din 2001 și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Danemarca? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul danez, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator danez pentru muncă în Danemarca nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date din Danemarca și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Årsopgørelse, datele din eIndkomst, ATP și celelalte acte daneze, regula daneză a celor șase luni, convenția cu România și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Suedia? Ce vă poate cere ANAF în România pentru salariul suedez, CAS și CASS

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator suedez pentru muncă în Suedia nu se impozitează în România. ANAF primește însă automat date din Suedia și poate emite decizii pentru impozit, CAS și CASS. Kontrolluppgift, slutskattebesked, impozitul SINK pentru șederile scurte, criteriile suedeze de rezidență și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în SUA sau în Canada? Ce vă poate cere ANAF în România pentru veniturile de acolo

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator american sau canadian pentru muncă în SUA sau în Canada nu se impozitează în România, dar veniturile de contractor independent se tratează altfel. W-2, 1099, T4 și Notice of Assessment, FATCA, convențiile cu România, acordul de securitate socială cu SUA, în vigoare de la 1 septembrie 2026, și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați în Dubai sau în alt emirat? Ce vă poate cere ANAF în România, deși acolo nu plătiți impozit

3 octombrie 2026

Salariul plătit de un angajator din Emiratele Arabe Unite pentru muncă acolo nu se impozitează în România, chiar dacă în Emirate nu există impozit pe salariu. Veniturile de freelancer și cele obținute printr-o firmă din zona liberă se tratează altfel. Documentele emirateze, certificatul de rezidență fiscală, CRS și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Lucrați printr-o firmă offshore? Ce vă poate cere ANAF în România

3 octombrie 2026

Facturați clienți europeni printr-o firmă din Cipru, din Emirate, din Estonia sau dintr-o jurisdicție offshore, dar locuiți în România sau vă întoarceți des aici. ANAF poate trata firma ca societate condusă din România, iar banii scoși din ea ca venituri ale dumneavoastră. Documentele care contează, dividendele, CASS și riscurile pe cinci ani.

Citiți analiza →

Procedura amiabilă (MAP): cum se elimină dubla impunere între state, termenul de trei ani, arbitrajul și ce a schimbat OG 11/2025

18 septembrie 2026

Contestația și instanța privesc actul român; celălalt stat nu e legat de ele. Pentru dubla impunere există procedura amiabilă din art. 282 din Codul de procedură fiscală, cu ANAF ca autoritate competentă, deschisă din 2025 oricărei persoane afectate, inclusiv preventiv, cu termen de trei ani și cu posibilitatea ANAF de a se îndepărta de constatările inspecției. Directiva 2017/1852 și Convenția de arbitraj adaugă termene și arbitraj obligatoriu în Uniune. Situațiile tipice, coordonarea cu contestația și cei șapte pași.

Citiți analiza →

Sediul permanent în România al unei firme străine: când apare, cum se înregistrează și ce impozit atrage

18 septembrie 2026

Un loc fix cu permanență, un șantier de peste 6 luni sau un agent care încheie contracte în numele firmei creează sediu permanent, potrivit art. 8 din Codul fiscal, fără nicio entitate locală, cu impozit pe profit pe partea atribuibilă de la începutul activității, potrivit art. 36. Cele trei forme, excepțiile pregătitoare și auxiliare, convenția care poate salva sau agrava, situațiile de risc, de la angajatul remote la distribuitorul captiv, formularul 013 și cei șapte pași.

Citiți analiza →

Pensia din străinătate: ce datorați în România în 2026, plafonul de 3.000 lei, CASS și convențiile

18 septembrie 2026

Pensia primită din alt stat se declară în România de rezidentul fiscal, prin declarația unică, cu 3.000 lei pe lună neimpozabili, impozit de 10% și, de la 1 august 2025, CASS de 10% pe ce depășește plafonul, calculată lunar, pe fiecare țară. Convenția decide dacă statul sursă poate reține, cu distincția dintre pensiile publice și cele private, iar creditul fiscal se acordă doar pentru impozitul reținut cu drept. Rezidența la întoarcere, situația inversă a pensionarului plecat, exemplul de calcul și cei șapte pași.

Citiți analiza →

Lucrez în străinătate: mai datorez impozit în România? Regula pentru salariu, ce se declară totuși și ce nu

18 septembrie 2026

Salariul plătit de un angajator nerezident pentru muncă desfășurată în străinătate nu se impozitează și nu se declară în România, potrivit art. 76 alin. (4) lit. o) și pct. 12 alin. (19) din norme. Rămân însă rezidența, care obligă la declararea celorlalte venituri mondiale, excepția detașării de către un angajator din România, contribuțiile după statul de muncă și, la întoarcere, proba banilor aduși acasă. Cei șapte pași și cele patru presupuneri costisitoare.

Citiți analiza →

Vânzări pe Amazon și Shopify din România: TVA, OSS și capcana stocului FBA

18 septembrie 2026

Pragul de 10.000 de euro, cumulat pentru toate statele, decide unde se datorează TVA la vânzările către consumatori din UE, iar OSS permite declararea într-un singur loc. Stocul fizic într-un depozit din alt stat cere însă cod de TVA local fără niciun prag, iar mutarea lui este un transfer intracomunitar. Ce acoperă OSS, ce nu, patru presupuneri costisitoare și cei șapte pași, începând cu harta stocului.

Citiți analiza →

Pillar Two în România: impozitul minim global de 15% și ce înseamnă pentru filiala din România

18 septembrie 2026

Legea 431/2023 aplică impozitul minim global grupurilor cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro, inclusiv grupurilor exclusiv românești. Entitatea din România intră sub incidența legii oricât de mică ar fi, iar cota nominală de 16% nu garantează cota efectivă de 15%. Primul termen de raportare, 30 iunie 2026, a trecut; al doilea, 31 martie 2027, curge. Cele trei reguli și cei șapte pași.

Citiți analiza →

Administrator al unei firme străine, rezident în România: unde se impozitează remunerația

18 septembrie 2026

Remunerația de administrator este venit asimilat salariului și intră în venitul mondial al rezidentului român. Excluderea pentru activități în străinătate nu se aplică atunci când administrarea se face din România. Dar întrebarea cu miza cea mai mare nu privește remunerația, ci firma: condusă efectiv din România, ea riscă să devină rezidentă fiscal aici. Cele trei planuri, în ordinea corectă, și cei șapte pași.

Citiți analiza →

Dublă rezidență fiscală: când două state vă consideră rezident și cum se departajează

18 septembrie 2026

Ambele state vă cer impozit pe venitul mondial, fiecare după propria lege. Convenția rezolvă conflictul prin criterii aplicate în ordine strictă: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia și, în ultimă instanță, acordul autorităților. Chestionarele ANAF, rolul real al certificatului de rezidență și ce se întâmplă când nu există convenție.

Citiți analiza →

Marinar plătit de un armator străin: unde se plătesc contribuțiile și unde impozitul

18 septembrie 2026

Navigatorul rezident în România are două întrebări separate. Pavilionul navei decide contribuțiile, în temeiul art. 11 alin. (4) din Regulamentul 883/2004, cu excepția plătitorului din statul de reședință. Rezidența și convenția decid impozitul, iar art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal ridică problema mării libere, care nu este un stat străin. Cei șapte pași și patru combinații tipice.

Citiți analiza →

Formularul A1: în ce stat plătiți contribuțiile când lucrați în mai multe țări

18 septembrie 2026

Documentul portabil A1 stabilește unde se plătesc contribuțiile sociale, nu unde se impozitează venitul. Cele două regimuri pot conduce, perfect legal, la state diferite. Cine îl emite, cele trei situații în care se acordă, condițiile de fond verificate de CNPP, cei șapte pași de urmat și ce se întâmplă când lipsește.

Citiți analiza →

Rezidența fiscală în 2026: când rămâi impozabil în România deși ai plecat

17 iulie 2026

Plecarea fizică din România nu vă mută impozitele: criteriile sunt alternative, iar domiciliul sau centrul intereselor vitale vă mențin rezident chiar cu prezență minimă aici. Chestionarul Z017, cascada „tie-breaker” din convenții și cum verifică ANAF prin CRS/DAC2.

Citiți analiza →

Convențiile de evitare a dublei impuneri: cum funcționează practic

17 iulie 2026

Convenția nu se aplică niciodată „de la sine”: fără certificat de rezidență la momentul plății, plătitorul român reține cota internă de 16%. Cum se aplică, credit vs scutire, cotele la sursă din convenții importante, testul scopului principal (PPT) și procedura amiabilă.

Citiți analiza →

Nomazi digitali și salarii externe: unde datorezi impozite și contribuții

17 iulie 2026

Lucrați din România pentru un angajator străin care nu reține nimic? Absența reținerii la sursă nu este o scutire, ci o mutare a obligației: D224 lunar pentru impozit, acord sau înregistrarea angajatorului pentru CAS și CASS. Ce spune Regulamentul 883/2004, de ce viza de nomad digital nu vă privește și ce riscă angajatorul prin sediu permanent.

Citiți analiza →

Venituri și active în străinătate

Ce ați încasat și ce dețineți afară.

Declarare, creditare fiscală și regimul imobilelor deținute afară.

Dividende, dobânzi și câștiguri din străinătate: declarare și creditare fiscală

17 iulie 2026

Din 2026, dividendele se impozitează cu 16%, iar câștigurile prin brokeri fără sediu permanent în România tot cu 16%, față de 3% sau 6% la intermediarii rezidenți. Cum se declară în D212, cum funcționează creditul fiscal extern de la art. 131, ce documente cere, ce plafoane CASS se aplică și în ce limite se reportează pierderile.

Citiți analiza →

Imobile deținute în străinătate: obligațiile fiscale din România

17 iulie 2026

Faptul că ați plătit impozitul acolo nu vă scutește de declarare aici: schimbă doar cât mai plătiți, prin metoda din convenție. Chiriile la cotă forfetară de 20%, vânzarea impozitată la prețul tranzacției și nu la câștig, impozitele locale care nu se creditează, CASS pe praguri și cum află ANAF prin DAC1 și DAC7.

Citiți analiza →

Structuri și raportare

Mutarea firmei și obligațiile de raportare.

Mutarea firmei și obligațiile de raportare transfrontalieră.

Relocarea firmei în altă jurisdicție: exit tax, substanță, capcane

17 iulie 2026

Dacă deciziile se iau tot din Brașov, firma din Dubai este rezidentă fiscal în România, eventual stabilită din oficiu. Locul conducerii efective de la art. 7 pct. 18, exit tax de 16% pe plusvaloarea latentă fără eșalonare în afara UE/SEE, regulile CFC de la art. 40^5 și ce a rămas din testul de substanță după retragerea ATAD 3.

Citiți analiza →

DAC6 pe înțelesul contribuabilului: ce aranjamente se raportează

17 iulie 2026

„Notificarea DAC6” de la consultant nu este o formalitate: este momentul în care obligația de raportare trece la firma dumneavoastră, cu un termen de 30 de zile care curge deja. Semnele distinctive A-E, testul beneficiului principal, ce a decis CJUE despre secretul profesional al avocatului și ce se schimbă prin pachetul din 24 iunie 2026.

Citiți analiza →

Material informativ, actualizat la 18 iulie 2026. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală; situațiile individuale trebuie analizate punctual.

Asistență

Asistență în fiscalitate internațională

Alte domenii

Celelalte secțiuni tematice.

Cele 171 de analize sunt grupate în patru domenii. Un dosar real trece, de regulă, prin mai multe dintre ele.

Control fiscal și verificarea persoanelor fizice

Inspecția fiscală, controlul antifraudă și verificarea situației fiscale personale, de la notificarea de conformare la decizia de impunere.

38 de analize

Contencios fiscal: litigiul cu ANAF în instanță

Litigiul cu ANAF în instanță: acțiunea în anulare, suspendarea executării, probatoriul, recursul și restituirea sumelor.

12 analize

Drept penal economic: evaziune, delapidare, spălare

Evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani și infracțiunile economice conexe, de la cifra din raport la apărarea din dosar.

31 de analize

Offshore și structuri internaționale

Substanță economică, jurisdicții și reguli antiabuz: ce mai rămâne legal după BEPS, ATAD și CRS și unde se trece linia spre penal.

10 analize

Protecția patrimoniului

Separarea averii personale de riscul de afacere: principii, răspundere, instrumentele care chiar protejează și linia dintre planificare legală și fraudă.

10 analize

Trusts & Estates: succesiuni și transferul averii

Trust și fiducie, fundații de familie, succesiunea internațională și rezerva succesorală, cum se transferă legal averea între generații.

7 analize

Expertul fiscal de parte

Expertiza fiscală de parte și extrajudiciară: combaterea tehnică a calculului prejudiciului în inspecție, contencios și dosarul penal, de la obiecțiuni la contra-expertiză.

20 de analize

Prețuri de transfer

Dosarul și metodele, studiul de comparabilitate, ajustările ANAF la mediană, serviciile și împrumuturile intra-grup, APA și inspecția, pentru tranzacții între firme afiliate.

11 analize

Toate analizele

Lista completă a celor 171 de analize publicate, în ordine cronologică, cu filtre pe domenii.

Mergi la Analize
Analize conexe

Din această temă, listate în alte secțiuni.

Analize care țin de această temă și sunt grupate, după etapa procedurii, într-o altă secțiune.

Beneficiarul efectiv: testul care năruie structurile de hârtie

18 iulie 2026

Documentele erau autentice și complete. Extrasele de cont ale societății-mamă au spus altceva: banii plecau în trei zile, marja era infimă, angajați nu existau. Diferența dintre beneficiarul efectiv (fiscal) și beneficiarul real (AML), ce au stabilit cauzele daneze: C-115/16 pentru dobânzi și redevențe, C-116/16 pentru dividende-, asimetria sarcinii probei și de ce riscul îl suportă filiala din România, nu cine a construit structura.

Citiți analiza →

Venituri și conturi din străinătate: cum ajung datele la ANAF prin CRS și ce trebuie să declarați

17 iulie 2026

Băncile, brokerii și fintech-urile din peste 100 de jurisdicții raportează anual la ANAF soldurile și veniturile rezidenților români. Ce vede exact Fiscul prin CRS, ce declarați în declarația unică, cum funcționează creditul fiscal și ce faceți dacă ați primit notificarea despre veniturile din străinătate.

Citiți analiza →

Locul conducerii efective: cum devine firma străină rezidentă fiscal în România

18 iulie 2026

Societatea e la Nicosia, directorul e cipriot, certificatul de rezidență e emis acolo, dar toate deciziile se iau în biroul din Brașov. Condițiile alternative de la art. 7 pct. 18, criteriul formal al celor 50% administratori rezidenți, stabilirea din oficiu de la art. 8¹ alin. (6), formularul 016 și cele 30 de zile, indiciile pe care le urmărește administrația (metadate, IP-uri, deplasări) și de ce criteriul automat din convenții a fost, după MLI, tot mai des înlocuit cu o procedură amiabilă.

Citiți analiza →

Registrul beneficiarilor reali: ce se vede și ce înseamnă după CJUE C-37/20

18 iulie 2026

Hotărârea CJUE nu a făcut registrul secret: a mutat linia de la „oricine, fără motiv” la „cine are un motiv recunoscut”. Exact cei în fața cărora clientul spera să rămână discret continuă să vadă tot. Obligațiile de declarare și categoria pentru care depunerea anuală subzistă, amenda de 5.000-10.000 lei și dizolvarea la 30 de zile, criteriile art. 4 în ordinea lor, ce a schimbat Legea nr. 86/2025 la nivelul legii, și de ce procedura de acces se verifică, totuși, la ONRC.

Citiți analiza →

Regulile CFC: când profiturile firmei străine se impozitează în România

18 iulie 2026

Doi antreprenori, aceeași firmă în Emirate: unul o deține personal, celălalt prin SRL-ul românesc. Nu e „la fel”. Testul de control de peste 50%, testul de impozitare la jumătate, lista limitativă a veniturilor atrase, cele două excepții, și limitarea care surprinde pe toată lumea: excepția de substanță operează doar pentru UE/SEE, deci firma din Dubai, Elveția sau SUA nu o poate invoca, oricâți angajați ar avea. Rămâne doar pragul de o treime.

Citiți analiza →

Contact

Aveți venituri, active sau operațiuni în mai multe jurisdicții?

Schimbul automat de informații funcționează deja, iar o poziție corectă nedocumentată se apără greu retroactiv. O primă discuție verifică unde sunteți impozabil și ce trebuie declarat.

E-mailrolegal@pm.me
Telefon+40 799 597 410
AcoperireNațional și internațional · sediu în Brașov
↑