Ați lucrat douăzeci de ani în Italia sau în Germania, v-ați întors acasă și pensia vine lunar de acolo, uneori cu impozit reținut, alteori fără. În România nu o reține nimeni. Asta nu înseamnă că nu se datorează nimic; înseamnă că dumneavoastră calculați, declarați și plătiți, o dată pe an, după reguli care s-au schimbat în august 2025.
Persoana fizică rezidentă în România care obține venituri din pensii din străinătate, de natura celor impozabile în România și pentru care România are drept de impozitare potrivit convenției, le declară prin declarația unică, până la 25 mai a anului următor. Venitul impozabil se determină prin deducerea sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate, iar impozitul este de 10%.
De la 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025, pensiile de peste 3.000 lei pe lună datorează și CASS de 10% pe partea care depășește plafonul, regulă aplicabilă și pensiilor din străinătate, pe care beneficiarul o calculează și o declară singur, lună cu lună și pe fiecare țară. Impozitul reținut în statul sursă, când convenția îi permite, se recunoaște drept credit fiscal în limita impozitului datorat în România.
Prima întrebare nu este cât, ci cine. Convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România tratează, de regulă, diferit două categorii. Pensiile plătite pentru muncă în sectorul privat sunt, în cele mai multe convenții, impozabile numai în statul de rezidență al beneficiarului; pentru pensionarul stabilit în România, aceasta înseamnă impozit exclusiv în România, fără reținere în statul sursă. Pensiile plătite de un stat sau de o subdiviziune a lui, pentru funcții publice, rămân de regulă impozabile în statul care le plătește, cu credit sau scutire în România.
Regula nu este universală. Unele convenții permit statului sursă să rețină un impozit limitat și pe pensiile private, altele leagă tratamentul de cetățenie, iar prestațiile de asigurări sociale pot avea articol propriu. Fiecare convenție se citește în forma ei, la articolul privind pensiile și la cel privind funcțiile publice. Lista convențiilor în vigoare este publicată de ANAF, iar textul fiecăreia este publicat în Monitorul Oficial.
Când convenția atribuie dreptul exclusiv României, iar statul sursă reține totuși impozit, remediul nu este creditul fiscal în România, care nu se acordă pentru impozit reținut fără drept, ci cererea de restituire în statul sursă, de regulă pe baza certificatului de rezidență fiscală eliberat de ANAF. Certificatul se obține anual și se transmite plătitorului pensiei, ca reținerea să nu se mai facă.
3.000 lei pe lună, pentru fiecare drept de pensie. Pensia sub plafon nu datorează nici impozit, nici CASS. Pentru calcul, sumele în valută se convertesc la cursul mediu anual comunicat de Banca Națională a României pentru anul realizării venitului.
Pe partea care depășește 3.000 lei, lună cu lună, de la 1 august 2025. Se declară în secțiunea dedicată din declarația unică, pe fiecare țară. Măsura este prevăzută să înceteze pentru veniturile din pensii realizate de la 1 ianuarie 2028.
Pe venitul brut anual diminuat cu suma neimpozabilă lunară și cu CASS datorată. Ordinea contează: întâi plafonul, apoi CASS, apoi impozitul pe ce rămâne.
Impozitul reținut în statul sursă, potrivit convenției și dovedit cu document, se scade din impozitul datorat în România, dar nu peste acesta. Pentru statele fără convenție, impozitul plătit acolo nu se recunoaște. Obligația declarativă se menține indiferent de rezultat.
Un exemplu simplu: pensie privată de 700 de euro pe lună, dintr-un stat cu convenție care dă României dreptul exclusiv. La un curs mediu anual de aproximativ 5 lei, venitul lunar este de circa 3.500 lei; partea peste plafon, 500 lei; CASS, 50 lei; baza impozabilă, 450 lei; impozit, 45 lei pe lună, în jur de 540 lei pe an, plus 600 lei CASS. Cifrele sunt ilustrative și se recalculează la cursul anului.
Pensionarul care revine în România cu domiciliul și cu locuința aici devine, cel mai adesea, rezident fiscal român, cu obligația de a declara venitul mondial: pensia din străinătate, dar și dobânzile, chiriile sau dividendele din statul în care a lucrat. Cine s-a întors fără să își încheie situația fiscală în statul de plecare poate fi considerat rezident de ambele state; criteriile de departajare din convenție tranșează, iar certificatul de rezidență este documentul care le pune în mișcare.
Contul din străinătate în care ajunge pensia este raportat prin schimbul automat de informații, iar sumele transferate în România lasă urmă bancară. Pensia nedeclarată nu este invizibilă; este doar nedeclarată, până la prima notificare.
Situația inversă, pensionarul român stabilit în străinătate, are regulile ei: Casa de pensii reține impozitul și CASS peste plafon potrivit ordinului comun CNPP și CNAS din 2026, cu exceptarea de la CASS, la cerere, pentru cine dovedește asigurarea în statul de reședință, iar convenția poate muta dreptul de impozitare în statul nou, cu certificatul de rezidență de acolo prezentat plătitorului.
Se confirmă rezidența fiscală română: domiciliu, locuință, centrul intereselor vitale. Fără ea, România nu impozitează pensia străină; cu ea, impozitează venitul mondial.
Publică sau privată, din ce stat, cu ce convenție. Se citește articolul aplicabil și se stabilește cine are dreptul de impozitare și dacă statul sursă poate reține.
Se solicită de la ANAF și se transmite plătitorului din străinătate, ca reținerea acolo să se facă numai în limita convenției sau deloc.
Sumele brute încasate pe fiecare lună, impozitul reținut, cursul. Plafonul de 3.000 lei și CASS se aplică lunar, deci evidența este lunară.
Până la 25 mai a anului următor, secțiunea veniturilor din străinătate, pe fiecare țară și sursă, cu metoda de evitare a dublei impuneri și cu CASS pe pensie în secțiunea ei.
Documentul autorității fiscale străine sau al plătitorului privind impozitul reținut, tradus dacă este cerut. Fără el, creditul nu se acordă, iar impozitul se plătește integral în România.
Pensiile din străinătate nedeclarate în anii anteriori se declară prin declarații rectificative, înainte de notificare. Plafonul și cotele se aplică pe regulile fiecărui an.
Reținerea în străinătate nu înlocuiește declararea în România. Dă drept la credit, dacă a fost făcută potrivit convenției; altfel, se cere înapoi acolo.
Sub 3.000 lei pe lună nu datorați nimic, dar declararea rămâne obligatorie când România are dreptul de impozitare.
Pentru pensia din România, da, de Casa de pensii. Pentru pensia din străinătate, nimeni nu reține: o declarați dumneavoastră, lunar, pe fiecare țară.
Fără convenție, declarați integral și nu primiți credit pentru impozitul plătit acolo. Lipsa convenției scumpește, nu scutește.
Dacă sunteți rezident fiscal român și convenția cu statul sursă dă României dreptul de impozitare, da: pensia se declară prin declarația unică, cu suma neimpozabilă de 3.000 lei pe lună, impozit de 10% pe ce depășește și, după caz, CASS. Dacă Germania a reținut impozit potrivit convenției, se acordă credit fiscal în limita impozitului datorat în România.
Nu, nici impozit, nici CASS: plafonul neimpozabil lunar este de 3.000 lei, iar CASS se datorează numai pentru partea care îl depășește. Declararea rămâne însă obligatorie când România are drept de impozitare, chiar dacă rezultatul este zero.
10% din partea care depășește 3.000 lei, pentru fiecare lună și pentru fiecare drept de pensie, declarată de beneficiar în secțiunea dedicată din declarația unică, lună cu lună și pe fiecare țară. Măsura, introdusă de la 1 august 2025 prin Legea nr. 141/2025, este prevăzută să înceteze pentru veniturile din pensii realizate de la 1 ianuarie 2028.
Da. Convenția stabilește cine are dreptul de impozitare; dacă dreptul este al României, pensia se declară și se impozitează aici, fără impozit în statul sursă. Dacă statul sursă a reținut totuși impozit, deși nu avea dreptul, remediul este restituirea acolo, nu creditul în România.
Deciziile sau adeverințele de pensie din statul sursă, dovada sumelor încasate pe fiecare lună, documentul care atestă impozitul reținut în străinătate, emis de autoritatea fiscală sau de plătitor, și certificatul de rezidență fiscală în România, dacă statul sursă îl cere pentru aplicarea convenției. Sumele în valută se convertesc la cursul mediu anual comunicat de BNR.
Situația inversă are regulile ei: Casa de pensii reține impozitul și, peste 3.000 lei, CASS, potrivit ordinului comun CNPP și CNAS din 2026, cu posibilitatea exceptării de la CASS, la cerere, pentru cine dovedește asigurarea în sistemul de sănătate al statului de reședință. Iar convenția cu Italia poate muta dreptul de impozitare, cu certificatul de rezidență prezentat plătitorului.
Material informativ, actualizat la 18 septembrie 2026. Cifrele din exemplu sunt ilustrative; nu constituie consultanță juridică sau fiscală, iar situațiile individuale trebuie analizate punctual.
Dacă situația implică venituri, conturi sau rezidență în altă țară, analizele conexe sunt grupate la analizele de fiscalitate internațională. Pentru asistență pe astfel de cauze, vedeți fiscalitate internațională.
O primă discuție stabilește, pe convenția aplicabilă, cine are dreptul de impozitare, ce datorați efectiv după plafon, CASS și credit, și cum se regularizează anii trecuți înainte de o notificare.