Ce mai rămâne legal după BEPS, ATAD și CRS — substanța economică, jurisdicțiile și regulile antiabuz prin care statul ajunge la beneficiarul real.
Cuvântul „offshore" a rămas în vocabularul public cu sensul pe care îl avea acum douăzeci de ani — un cont discret, o societate într-o insulă, un impozit apropiat de zero. Realitatea din 2026 este alta: schimbul automat de informații, standardele BEPS și directivele ATAD au transformat aproape toate premisele acelui model în fapte verificabile de administrația fiscală.
Secțiunea adună analizele dedicate structurilor internaționale — holdinguri, societăți nerezidente, jurisdicții cu regim fiscal atractiv — și le citește nu prin prisma promisiunii comerciale, ci prin cea a testelor pe care le aplică efectiv autoritățile. Ideea care le leagă este simplă și incomodă: o structură fără substanță nu este, de regulă, ilegală; este ineficace. Nu produce efectul fiscal pentru care a fost cumpărată, pentru că se prăbușește la primul dintre testele care i se aplică în cascadă.
Materialul este organizat pe trei planuri. Principii și substanță stabilește ce înseamnă, tehnic, o structură care rezistă: locul conducerii efective, criteriile de substanță economică și alegerea reală dintre un holding românesc și unul străin. Jurisdicții trece de la principiu la exemple — Emiratele după introducerea impozitului pe profit, modelul estonian al impozitării la distribuire și consecințele concrete ale listelor de jurisdicții necooperante. Reguli antiabuz grupează instrumentele prin care statul ajunge la beneficiarul real: regulile privind societățile străine controlate, testul beneficiarului efectiv și registrul beneficiarilor reali după jurisprudența Curții de Justiție.
Se adresează antreprenorilor cu interese în mai multe state, persoanelor care iau în calcul relocarea unei afaceri sau a rezidenței și consilierilor lor — contabili și avocați — care au nevoie de repere verificabile, nu de scheme. Fiecare analiză pornește de la textul aplicabil și de la practica autorităților, iar concluziile sunt formulate ca atare, cu limitele lor.
O precizare de delimitare: aici se tratează planificarea internațională legitimă și punctul în care aceasta încetează să mai fie legitimă. Momentul în care o structură devine mijloc de ascundere — și, cu el, problemă penală — este marcat explicit, dar este dezvoltat în secțiunea de drept penal economic.
18 iulie 2026
Structura nu e ilegală prin ea însăși — e ineficace, pentru că nu produce efectul pentru care a fost cumpărată. Ce a mai rămas legal după BEPS, ATAD și CRS: cele patru teste care se aplică în cascadă (locul conducerii efective, beneficiarul efectiv, PPT, art. 11 și art. 40⁴), tiparele care cad previzibil, regula de decizie pe costul substanței și costul de ieșire pe care nu-l bugetează nimeni. Plus ce s-a ales, în iunie 2026, din indicatorii de substanță „Unshell”.
18 iulie 2026
Întrebarea nu e „cât costă”, ci ce face holdingul olandez și nu face unul românesc. Deseori: aproape nimic. Regimul românesc oferă deja dividende neimpozabile (art. 23) și câștig de capital neimpozabil la exit — la 10% deținere timp de un an. Capcana e de calendar, nu de structură: art. 23 și art. 43 sunt lucruri distincte, iar un an neîmplinit costă 16%. Ce a mai rămas din Olanda, Cipru după reforma din 2026, Luxemburg și Malta — și de ce holdingul condus din Brașov e rezident fiscal român.
18 iulie 2026
Certificatul, contractul de domiciliere și directorul nominal probează că societatea există, nu că face ceva. Cele cinci texte care se aplică simultan — art. 11, art. 40⁴, Cadbury Schweppes, cauzele daneze, excepția CFC —, cei șase indicatori verificați empiric, dosarul care nu se poate construi retroactiv și limitarea UE/SEE a excepției de substanță. Plus ce s-a ales, în iunie 2026, din indicatorii „Unshell”: amânați, prin act de punere în aplicare al Consiliului, nu abandonați.
18 iulie 2026
Societatea e la Nicosia, directorul e cipriot, certificatul de rezidență e emis acolo — dar toate deciziile se iau în biroul din Brașov. Condițiile alternative de la art. 7 pct. 18, criteriul formal al celor 50% administratori rezidenți, stabilirea din oficiu de la art. 8¹ alin. (6), formularul 016 și cele 30 de zile, indiciile pe care le urmărește administrația (metadate, IP-uri, deplasări) și de ce criteriul automat din convenții a fost, după MLI, tot mai des înlocuit cu o procedură amiabilă.
18 iulie 2026
„Am firmă în Dubai, am viză, nu mai plătesc nimic în România.” Din 2023, nici măcar partea emirateză nu mai e adevărată: impozit pe profit de 9% peste 375.000 AED, iar „0%” în zona liberă e condiționat — iar pierderea statutului QFZP blochează cinci ani. Viza nu e rezidență fiscală. Convenția RO–EAU elimină dubla impunere prin metoda creditului, iar creditul e zero dacă acolo n-ați plătit nimic. Ce funcționează: mutarea reală, în șapte pași.
18 iulie 2026
Nu e „zero impozit”, ci amânare — iar amânarea nu valorează nimic dacă distribuiți. Aritmetica incomodă: din 100 lei profit brut, prin Estonia rămân 65,52; printr-un SRL românesc, 70,56. Motivul: din 2025 Estonia nu mai reține la sursă pe dividendele către nerezidenți, cei 22/78 se plătesc de societate, deci nu aveți ce credita la art. 131. Ce nu este e-Residency, ce s-a schimbat în 2025–2026 (14/86 eliminat, 24/76 anulat) și de ce firma condusă din Brașov e română.
18 iulie 2026
Două mituri simetrice, ambele scumpe: unul care ignoră listele, altul care le atribuie consecințe pe care nu le au. Lista adoptată de Consiliu la 17 februarie 2026 — 10 jurisdicții pe Anexa I, 9 pe Anexa II, următoarea revizuire în octombrie 2026. Nedeductibilitatea nu e automată: din 2021 operează doar la tranzacții fără scop economic, iar Anexa II a ieșit din text prin OUG nr. 13/2021. Iar cota de 50% din art. 224 nu are nicio legătură cu lista UE.
18 iulie 2026
Doi antreprenori, aceeași firmă în Emirate: unul o deține personal, celălalt prin SRL-ul românesc. Nu e „la fel”. Testul de control de peste 50%, testul de impozitare la jumătate, lista limitativă a veniturilor atrase, cele două excepții — și limitarea care surprinde pe toată lumea: excepția de substanță operează doar pentru UE/SEE, deci firma din Dubai, Elveția sau SUA nu o poate invoca, oricâți angajați ar avea. Rămâne doar pragul de o treime.
18 iulie 2026
Documentele erau autentice și complete. Extrasele de cont ale societății-mamă au spus altceva: banii plecau în trei zile, marja era infimă, angajați nu existau. Diferența dintre beneficiarul efectiv (fiscal) și beneficiarul real (AML), ce au stabilit cauzele daneze — C-115/16 pentru dobânzi și redevențe, C-116/16 pentru dividende —, asimetria sarcinii probei și de ce riscul îl suportă filiala din România, nu cine a construit structura.
18 iulie 2026
Hotărârea CJUE nu a făcut registrul secret — a mutat linia de la „oricine, fără motiv” la „cine are un motiv recunoscut”. Exact cei în fața cărora clientul spera să rămână discret continuă să vadă tot. Obligațiile de declarare și categoria pentru care depunerea anuală subzistă, amenda de 5.000–10.000 lei și dizolvarea la 30 de zile, criteriile art. 4 în ordinea lor, ce a schimbat Legea nr. 86/2025 la nivelul legii — și de ce procedura de acces se verifică, totuși, la ONRC.
Procedura de control fiscal, de la notificarea de conformare la decizia de impunere și contestația ei, inclusiv verificarea situației fiscale personale și impozitul de 70%.
20 de analizeLitigiul cu ANAF în instanță: ce atacați și în ce termen, cum opriți executarea, ce probă câștigă procesul și cum se întorc banii după o hotărâre definitivă.
10 analizeEvaziune fiscală, delapidare, spălare de bani și infracțiunile economice conexe — de la cifra din raportul de constatare la apărarea construită pe probe.
31 de analizeRezidență fiscală, convenții de evitare a dublei impuneri, venituri și imobile din străinătate, exit tax și DAC6 — pentru interese în mai multe jurisdicții.
7 analizeSepararea averii personale de riscul de afacere: principii, răspundere, instrumentele care chiar protejează și linia dintre planificare legală și fraudă.
10 analizeTrust și fiducie, fundații de familie, succesiunea internațională și rezerva succesorală — cum se transferă legal averea între generații.
7 analizeExpertiza fiscală de parte și extrajudiciară: combaterea tehnică a calculului prejudiciului în inspecție, contencios și dosarul penal — de la obiecțiuni la contra-expertiză.
20 de analizeDosarul și metodele, studiul de comparabilitate, ajustările ANAF la mediană, serviciile și împrumuturile intra-grup, APA și inspecția — pentru tranzacții între firme afiliate.
10 analizeLista completă a celor 95 de analize publicate, în ordine cronologică, cu filtre pe domenii.
Mergi la AnalizeO primă discuție clarifică ce testează, în realitate, autoritățile în cazul dumneavoastră: substanța, locul conducerii efective, beneficiarul real — și dacă structura pe care o aveți sau o luați în calcul rezistă sau doar amână problema.