Programator, consultant, trader sau agent comercial, ați deschis o firmă în străinătate, de multe ori online, la recomandarea cuiva. Clienții plătesc firma, iar firma vă trimite bani. Structura există juridic, dar pentru ANAF contează altceva: unde trăiți, de unde se iau deciziile și cum ajung banii la dumneavoastră.
O firmă înființată legal în străinătate este un contribuabil separat de dumneavoastră. Asta nu înseamnă că veniturile ei și banii pe care îi primiți de la ea scapă de impozitarea din România.
Codul fiscal supune impozitului pe profit din România și societatea străină care își are locul conducerii efective aici. Dacă toate deciziile se iau de pe laptopul dumneavoastră din Brașov sau din Cluj, firma poate fi tratată, fiscal, ca firmă românească. Separat, banii scoși din firmă de un rezident fiscal român sunt dividende sau alte venituri, care se declară în România.
Când sumele circulă fără documente, ANAF le poate trata drept venituri ale dumneavoastră, iar Codul fiscal îi permite să nu ia în considerare o tranzacție fără scop economic. Diferența dintre o structură ineficientă și una care ajunge în zona penală ține de documente și de transparență. Vedeți ce mai funcționează legal în 2026.
Este o prejudecată des întâlnită că o firmă dintr-o jurisdicție îndepărtată rămâne invizibilă. Prin standardul OCDE de raportare comună (CRS), băncile din peste 100 de jurisdicții raportează conturile, inclusiv pe cele ale firmelor, împreună cu persoanele care le controlează. În 2022 au circulat astfel date despre 111 milioane de conturi. Cipru, Emiratele, Seychelles și Insulele Virgine Britanice aplică toate acest standard.
La CRS se adaugă registrele beneficiarilor reali, raportările platformelor digitale (DAC7) și, din 2026, raportările privind criptoactivele (DAC8). Iar banii care intră în conturile din România și bunurile cumpărate aici sunt oricum vizibile pentru ANAF.
Nimeni nu trebuie să ceară aceste date. Ele ajung automat la ANAF, care le compară cu veniturile declarate. Un rezident român care primește constant bani de la o firmă străină, fără să declare nimic, apare în analizele de risc.
Pentru ANAF contează documentele care arată cine conduce firma, de unde și cum ajung banii la dumneavoastră. Păstrați-le pe fiecare an.
Arată cine deține firma și cine este beneficiarul ei real. ANAF are, oricum, acces la aceste informații prin cooperarea administrativă.
Arată ce activitate desfășoară firma, pentru cine și unde se prestează efectiv serviciile.
Procesele-verbale ale consiliului sau ale asociatului unic, cu locul și data deciziilor. Sunt proba principală a locului conducerii efective.
Arată profitul, impozitul plătit de firmă în statul ei și dacă firma are substanță: birou, angajați, cheltuieli reale.
Dovedesc că banii primiți sunt dividende, distribuite legal, și nu sume scoase fără temei.
Emis de autoritatea fiscală a statului firmei. Necesar pentru aplicarea convenției, dar insuficient fără restul documentelor.
Prima întrebare este rezidența dumneavoastră. Dacă păstrați în România domiciliul sau centrul intereselor vitale, sunteți rezident fiscal român (art. 7 pct. 28 din Codul fiscal) și declarați aici veniturile din toată lumea, inclusiv dividendele de la firma străină.
A doua întrebare este rezidența firmei. Certificatul de rezidență emis în statul firmei nu oprește analiza ANAF dacă deciziile se iau, de fapt, în România. Dacă firma este deținută prin propriul SRL românesc, intervin și regulile privind societățile străine controlate. Pentru o persoană care s-a mutat cu adevărat în statul firmei, analiza arată cu totul altfel. Vedeți și sediul permanent al firmei străine în România.
Dividendele primite de la firma străină de un rezident fiscal român se declară în România, cu impozitul aferent, iar CASS se datorează după plafoanele legale.
Dacă ANAF tratează sumele ca venituri din activitatea dumneavoastră personală, nu ca dividende, calculul se schimbă: impozit pe venituri independente, plus CAS și CASS. De aceea, natura juridică a fiecărei sume primite este punctul pe care se câștigă sau se pierde o contestație.
Dreptul ANAF de a stabili impozite se prescrie, ca regulă, în 5 ani, socotiți de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează (art. 110 din Codul de procedură fiscală). Când obligația rezultă din fapte care constituie infracțiuni, legea prevede un termen de 10 ani.
Decizia poate cuprinde impozitul pe profit al firmei, dacă ANAF o tratează ca firmă condusă din România, impozitul pe veniturile dumneavoastră și contribuțiile sociale, CAS și CASS.
Pentru fiecare zi de la scadență până la plată se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, astfel că suma crește cu fiecare an verificat.
O decizie necontestată la timp poate fi executată silit, inclusiv prin poprirea conturilor din România și prin măsuri asupra bunurilor de aici.
La cumpărarea unei case sau la depuneri mari în cont, banii primiți de la firma din străinătate pot fi tratate ca venituri nejustificate, impozabile cu 70%, dacă proveniența lor nu este dovedită.
Lucrez cu clienți care au firme în străinătate și trăiesc în România ori în afara ei. Contractul de asistență juridică se semnează la distanță. Pe baza împuternicirii avocațiale vă reprezint în fața ANAF și, dacă este nevoie, în fața instanțelor din România.
Discutăm la telefon, pe WhatsApp sau prin videoconferință, în timp real, în română sau în engleză. Documentele firmei le obțineți de la agentul de înregistrare sau de la contabil, iar eu vă spun exact care sunt necesare.
Analiza o fac ca avocat, consultant fiscal și expert fiscal judiciar. Când discuția riscă să treacă în zona penală, contează ca apărarea fiscală și cea penală să fie construite împreună, de la început. Vedeți și asistența pentru structurile offshore.
Firma, în sine, este legală. Problema este efectul fiscal: dacă firma este condusă din România, poate fi impozitată aici, iar banii pe care îi scoateți din ea sunt venituri impozabile în România. O structură nedeclarată poate ajunge în zona penală.
Locul în care se iau, de fapt, deciziile importante ale firmei. Dacă ele se iau în România, Codul fiscal poate trata firma străină ca firmă supusă impozitului pe profit din România.
Da, dacă sunteți rezident fiscal român. Dividendele se declară cu impozitul aferent și, după caz, cu CASS. Sumele fără temei documentat pot fi tratate de ANAF ca venituri din activitatea dumneavoastră.
Nu răspundeți și nu plătiți înainte de o analiză. Ce declarați acum poate fi folosit și într-o eventuală discuție penală. Trimiteți-mi documentul și vă spun cum se răspunde.
Da. Contractul se semnează la distanță, vă reprezint în fața ANAF și a instanțelor române pe baza împuternicirii avocațiale, iar comunicarea se face telefonic, pe WhatsApp sau prin videoconferință.
Material informativ, actualizat la 3 octombrie 2026. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală; situațiile individuale trebuie analizate punctual.
Analizele pentru românii plecați sunt grupate în rubrica Românii din străinătate, unde găsiți și toate țările. Regula generală pentru salariu este explicată în Lucrez în străinătate, iar pentru o situație concretă vedeți asistența pentru românii din străinătate.
Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța, Austria, Belgia, Țările de Jos, Irlanda, Danemarca, Suedia, SUA și Canada, Emiratele Arabe Unite și firmele offshore.
Vedeți toate țărileSalariul plătit de un angajator din Emirate pentru muncă acolo nu se impozitează în România, chiar dacă în Emirate nu există impozit pe salariu. Ce se schimbă pentru freelanceri și firmele din zone libere.
Citiți analizaSalariul plătit de un angajator american sau canadian pentru muncă acolo nu se impozitează în România. W-2, T4, convențiile, FATCA și acordul de securitate socială cu SUA, în vigoare din 2026.
Citiți analizaSalariul plătit de un angajator britanic pentru muncă în Regatul Unit nu se impozitează în România, dar veniturile de self-employed se tratează altfel. Noua convenție din 2026, P60, SA302 și apărarea de la distanță.
Citiți analizaTrimiteți-mi notificarea sau decizia pe WhatsApp ori pe e-mail. Vă spun ce se poate contesta și ce documente sunt necesare.