Firma e în România, contul de vânzător e în România, contabilul e în România. Marfa, însă, stă într-un depozit Amazon din Polonia și pleacă de acolo către clienți din Germania, Franța și Italia. În ziua în care primul palet a intrat în acel depozit, s-a născut o obligație într-un stat în care nu ați fost niciodată.
Pentru vânzările către consumatori din alte state membre, expediate din România, pragul de 10.000 de euro pe an, cumulat pentru toate statele, decide dacă TVA se datorează în România sau în statul clientului. Peste prag, regimul OSS permite declararea și plata într-un singur loc.
Pentru marfa depozitată fizic într-un alt stat membru, într-un depozit FBA sau propriu, regula este alta și nu are prag: prima vânzare din acel stoc cere înregistrarea în scopuri de TVA în statul depozitului. OSS nu acoperă vânzările interne dintr-un stoc local și nici mutarea stocului între depozite.
Vânzările intracomunitare de bunuri la distanță către persoane neimpozabile, împreună cu serviciile electronice către consumatori din alte state, se taxează în România cât timp totalul lor anual, pentru toate statele membre la un loc, nu depășește echivalentul a 10.000 de euro.
Sub prag, locul livrării rămâne în România și se aplică regimul de aici: cota românească pentru plătitori, factura fără TVA pentru cei aflați în regimul de scutire, al cărui plafon este de 395.000 lei. Peste prag, locul livrării se mută în statul clientului, iar TVA se datorează acolo, la cota de acolo.
Pragul privește numai vânzările către consumatori. Livrările către firme din alte state, cu cod valid de TVA, urmează regulile livrărilor intracomunitare, cu scutire și declarație recapitulativă, și nu intră în acest calcul.
Opțiunea pentru taxarea la destinație este permisă și sub prag, în temeiul art. 278^1 din Codul fiscal, și se menține cel puțin doi ani calendaristici. Are sens pentru cine vinde preponderent în state cu cote de TVA mai mici decât cea din România.
Vânzările la distanță dintr-un stat membru în altul, către consumatori, peste prag. Se colectează TVA la cota statului clientului, se declară trimestrial într-o singură declarație depusă în România și se plătește o singură sumă la ANAF, care o distribuie statelor de consum. Evită înregistrarea în fiecare stat.
Vânzările interne dintr-un stoc aflat într-un alt stat membru către clienți din același stat. Transferurile de stoc între depozite din state diferite. Livrările către firme. Toate acestea au regimul lor și, de regulă, cer cod de TVA local.
Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România. Neplătitorul nu poate intra direct; variantele lui sunt regimul special transfrontalier pentru întreprinderi mici, înregistrarea în România urmată de OSS, sau înregistrarea în statul clientului.
Pentru bunurile expediate direct din state terțe către consumatori din UE, în loturi de valoare mică, există regimul de import IOSS, distinct de OSS, care permite colectarea TVA la vânzare și evită formalitățile la import. Se aplică prin platformă sau prin intermediar.
Obligația de TVA a unui vânzător prin platformă nu vine din cât vinde, ci din unde îi stă fizic marfa. În momentul în care bunurile ajung într-un depozit dintr-un alt stat membru, se naște acolo obligația de înregistrare în scopuri de TVA, fără niciun prag.
Mutarea stocului din România în depozitul din Germania nu este o vânzare, dar este o operațiune impozabilă: un transfer intracomunitar de bunuri, tratat ca livrare în România și ca achiziție în Germania, declarat în oglindă, prin declarația recapitulativă aici și prin înregistrarea acolo. Fără codul german, scutirea din România nu poate fi justificată.
Vânzările din stocul german către clienți din Germania sunt livrări interne germane, cu TVA german, declarate în Germania. Vânzările din același stoc către clienți din Franța sunt vânzări la distanță din Germania în Franța și pot trece prin OSS. Aceeași marfă, din același depozit, produce două regimuri diferite în funcție de destinatar.
Programele paneuropene ale platformelor, care mută stocul automat între depozite din mai multe state pentru optimizarea livrării, multiplică această obligație: fiecare stat în care marfa este depozitată cere cod propriu. Consimțământul dat în interfața platformei este, fiscal, decizia de a vă înregistra în acele state.
Se stabilește exact în ce state se află fizic marfa, acum și în programele de logistică acceptate. Fiecare stat de pe hartă este un stat în care aveți nevoie de cod de TVA, fără prag.
Se separă: vânzări interne din România, vânzări la distanță din România către consumatori din UE, vânzări interne din stocuri locale în alte state, vânzări la distanță din acele stocuri, livrări către firme, exporturi. Fiecare are regim propriu.
Se calculează cumulat, pentru toate statele, vânzările la distanță către consumatori plus serviciile electronice. Se urmărește în cursul anului, nu la sfârșit, pentru că depășirea schimbă locul livrării de la acea tranzacție.
Se verifică dacă sunteți sau trebuie să deveniți plătitor de TVA în România, în raport cu plafonul de scutire de 395.000 lei și cu nevoia de a intra în OSS, care presupune cod de TVA național.
Se depune declarația de înrolare în regimul UE prin portalul ANAF, înainte de a începe aplicarea. Declarațiile OSS sunt trimestriale, cu evidențe obligatorii păstrate pentru fiecare stat de consum.
Pentru fiecare stat cu stoc, se obține codul de TVA local, cu declarațiile aferente, în limba și sub jurisdicția acelui stat. Transferurile de stoc se declară în oglindă. Este partea care cere, de regulă, un reprezentant local.
Rapoartele de tranzacții ale platformei, cu statul de expediere și statul de destinație pentru fiecare vânzare, sunt baza declarațiilor. Ele sunt și ceea ce autoritățile fiscale primesc, prin raportarea platformelor. Diferențele se explică înainte, nu după.
Se rezolvă în România doar cât timp marfa pleacă din România și pragul nu e depășit. Stocul în alt stat mută obligația acolo, din prima zi.
OSS acoperă un singur flux: vânzarea la distanță dintr-un stat în altul. Vânzările interne din stoc local și transferurile de stoc rămân în afara lui.
Pragul privește locul livrării la vânzările la distanță. Nu privește stocul, nu privește livrările către firme și nu scutește de nimic în statul unde stă marfa.
Platforma reține și plătește TVA în situații precise, în principal la importuri și la anumite vânzări ale comercianților din afara UE. Pentru vânzătorul stabilit în România, obligațiile rămân ale lui.
Sub pragul de 10.000 de euro, calculat anual și cumulat pentru toate statele membre, locul livrării rămâne în România și se aplică regimul de TVA pe care îl aveți aici: cota românească dacă sunteți plătitor, factura fără TVA dacă sunteți în regimul de scutire.
Nu, dacă optați pentru OSS. Regimul permite declararea trimestrială și plata într-un singur loc, în România, a TVA-ului datorat în toate statele de consum, la cota fiecăruia. Alternativa este înregistrarea directă în fiecare stat, mai costisitoare.
Nu în întregime. Stocul fizic într-un alt stat membru naște obligația de înregistrare în scopuri de TVA în acel stat, fără niciun prag, iar vânzările interne din acel stoc către clienți din același stat se declară acolo, nu prin OSS. OSS acoperă doar vânzările la distanță dintr-un stat în altul.
Nu direct, pentru că OSS presupune un cod de TVA național. Variantele sunt regimul special transfrontalier pentru întreprinderi mici, înregistrarea în scopuri de TVA în România urmată de OSS, sau înregistrarea directă în statul clientului.
Nu este o vânzare, dar este o operațiune impozabilă: un transfer intracomunitar de bunuri, care se declară în oglindă, ca livrare în România și ca achiziție în Germania, și presupune înregistrarea în statul de destinație.
Vânzările în România urmează regulile interne, inclusiv facturarea electronică pentru livrările către consumatori, obligatorie din 2025 indiferent de statutul de TVA. Fluxurile interne și cele transfrontaliere se țin separat, cu regimuri distincte.
Material informativ, actualizat la 18 septembrie 2026. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală; situațiile individuale trebuie analizate punctual.
Dacă situația implică venituri, conturi sau rezidență în altă țară, analizele conexe sunt grupate la analizele de fiscalitate internațională. Pentru asistență pe astfel de cauze, vedeți fiscalitate internațională.
O primă discuție pornește de la harta stocului și de la fluxurile de vânzare, stabilește în ce state aveți obligații și ce acoperă OSS, și ce este de regularizat pentru perioadele deja trecute.