Lucrați pe un șantier în regiunea pariziană, în viticultură, în îngrijire sau în restaurante, cu contract francez, iar impozitul vi se reține lunar, la sursă. Dacă în buletin a rămas adresa din România, ANAF vă poate considera în continuare rezident fiscal român și poate cere impozit pe venituri pentru care ați plătit deja în Franța.
Potrivit art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, salariul primit pentru muncă desfășurată efectiv în Franța și plătit de un angajator francez nu este impozabil în România și nu se declară aici.
Condițiile sunt două și trebuie îndeplinite împreună: munca se face fizic în Franța, iar plătitorul este un angajator nerezident. Situația se complică pentru cei detașați de o firmă românească pe șantiere franceze. Ei sunt plătiți din România, așa că scutirea nu se aplică în aceeași formă, iar împărțirea impozitului între cele două state se face după convenție.
ANAF nu pornește de la contractul dumneavoastră. Pornește de la datele primite automat din Franța și de la domiciliul din România. Rezultatul poate fi o notificare sau o decizie de impunere pentru impozit pe venit și, uneori, pentru CAS și CASS. O asemenea decizie nu devine definitivă dacă este contestată la timp și cu probe.
Este o prejudecată des întâlnită că fiscul român nu știe ce câștigă un român în străinătate. Între statele Uniunii, administrațiile fiscale își transmit automat, an de an, informații despre salarii, remunerațiile administratorilor, asigurările de viață și imobile, în baza Directivei 2011/16/UE (DAC1). Administrația fiscală franceză (DGFiP) trimite astfel la București date despre veniturile persoanelor care figurează cu adresă în România.
La acestea se adaugă standardul OCDE de raportare comună (CRS): băncile din peste 100 de jurisdicții raportează conturile nerezidenților, cu soldurile, dobânzile, dividendele și sumele încasate din vânzări. În 2022, prin acest mecanism au circulat date despre 111 milioane de conturi. Platformele digitale raportează veniturile vânzătorilor (DAC7), iar din 2026 se colectează și date despre criptoactive (DAC8).
Nimeni nu trebuie să ceară aceste date. Ele ajung automat la ANAF, care le compară cu propriile evidențe. Dacă figurați cu domiciliul în România și nu există nicio explicație pentru veniturile din Franța, sistemul generează o notificare.
Din 2019, Franța reține impozitul pe venit lunar, la sursă (prélèvement à la source), așa că o bună parte din probe există deja pe fluturașii de salariu. Contează să le păstrați pe fiecare an.
Fluturașii lunari de salariu. Arată angajatorul, perioada lucrată, contribuțiile sociale și impozitul reținut la sursă.
Declarația anuală de venit depusă în Franța, de regulă online, pe impots.gouv.fr. Arată că Franța v-a tratat ca rezident fiscal francez.
Decizia anuală de impunere emisă de administrația franceză după declarație. Este proba principală a impozitului plătit în Franța.
Atestarea rezidenței fiscale franceze, emisă la cerere de centrul de impozite. Este documentul care cântărește cel mai mult în fața ANAF când se discută rezidența.
Istoricul carierei și al contribuțiilor la pensie din Franța, obținut din contul Assurance retraite. Răspunde pretențiilor de CAS din România pentru aceiași ani.
Dovada că sunteți asigurat în sistemul francez de sănătate. Răspunde pretențiilor de CASS pentru aceeași perioadă.
Codul general al impozitelor din Franța (art. 4 B) consideră rezident fiscal persoana care are în Franța locuința familiei sau locul principal de ședere, persoana care își desfășoară acolo activitatea profesională principală și persoana care are în Franța centrul intereselor economice. Este suficient unul dintre aceste criterii. România vă consideră rezident dacă păstrați aici domiciliul sau centrul intereselor vitale (art. 7 pct. 28 din Codul fiscal).
Așa se ajunge des ca ambele state să vă considere rezident. Atunci decide convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și Franța, în vigoare din 1975, prin criteriile de departajare: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia. Cine are familia și casa în Franța are argumente bune. Cine are familia în România, iar în Franța doar locul de muncă și o cameră închiriată, are de făcut o analiză mai atentă.
Pentru salariații din Uniunea Europeană, Regulamentul (CE) nr. 883/2004 aplică legislația de securitate socială a statului în care se muncește. Contribuțiile reținute în Franța acoperă pensia și asigurarea de sănătate, iar pentru același salariu nu se datorează CAS sau CASS în România.
Detașarea face excepție. Muncitorul trimis în Franța de o firmă românească, cu documentul A1, rămâne în sistemul românesc de securitate socială, iar contribuțiile se plătesc în România. Pentru cei detașați, primul lucru de verificat este dacă A1 a fost emis și pentru ce perioadă.
Dreptul ANAF de a stabili impozite se prescrie, ca regulă, în 5 ani, socotiți de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează (art. 110 din Codul de procedură fiscală). Când obligația rezultă din fapte care constituie infracțiuni, legea prevede un termen de 10 ani.
Decizia poate cuprinde impozitul pe venit și contribuțiile sociale, calculate ca și cum veniturile ar fi fost obținute în România, fără să țină seama, de la sine, de impozitul și contribuțiile plătite în Franța. Ce s-a plătit acolo trebuie dovedit.
Pentru fiecare zi de la scadență până la plată se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, astfel că suma crește cu fiecare an verificat.
O decizie necontestată la timp poate fi executată silit, inclusiv prin poprirea conturilor din România și prin măsuri asupra bunurilor de aici.
La cumpărarea unei case sau la depuneri mari în cont, economiile din Franța pot fi tratate ca venituri nejustificate, impozabile cu 70%, dacă proveniența lor nu este dovedită.
Lucrez cu români din Franța fără ca ei să vină în România. Contractul de asistență juridică se semnează la distanță. Pe baza împuternicirii avocațiale vă reprezint în fața ANAF și, dacă este nevoie, în fața instanțelor din România.
Discutăm la telefon, pe WhatsApp sau prin videoconferință, în timp real. Documentele se trimit scanate sau fotografiate. Pe cele franceze le descărcați din contul de pe impots.gouv.fr sau din cel de la Assurance retraite, iar eu vă spun care dintre ele sunt necesare pentru fiecare an.
Analiza o fac ca avocat, consultant fiscal și expert fiscal judiciar, așa că argumentul juridic și calculul se verifică împreună, înainte de orice răspuns către ANAF.
Nu. Salariul plătit de un angajator francez pentru muncă în Franța nu se impozitează și nu se declară în România (art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal). Păstrați contractul, fluturașii de salariu și avis d'impôt pentru fiecare an.
Salariul vă este plătit din România, deci scutirea pentru angajatorii nerezidenți nu se aplică în aceeași formă. Împărțirea impozitului între cele două state se face după convenția româno-franceză, iar contribuțiile rămân, de regulă, în România, pe baza documentului A1.
Nu o ignorați și nu plătiți înainte de o analiză. Decizia se poate contesta numai într-un termen limitat, iar argumentele se construiesc pe documentele franceze și pe convenție. Trimiteți-mi decizia și vă spun pe ce se poate contesta.
Pentru același salariu, nu: contribuțiile se datorează în statul în care munciți, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004. Dacă ANAF emite totuși o decizie, ea se contestă cu relevé de carrière și cu dovada asigurării de sănătate în Franța.
Da. Contractul se semnează la distanță, vă reprezint în fața ANAF și a instanțelor române pe baza împuternicirii avocațiale, iar comunicarea se face telefonic, pe WhatsApp sau prin videoconferință.
Material informativ, actualizat la 3 octombrie 2026. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală; situațiile individuale trebuie analizate punctual.
Analizele pentru românii plecați sunt grupate în rubrica Românii din străinătate, unde găsiți și toate țările. Regula generală pentru salariu este explicată în Lucrez în străinătate, iar pentru o situație concretă vedeți asistența pentru românii din străinătate.
Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța, Austria, Belgia, Țările de Jos, Irlanda, Danemarca, Suedia, SUA și Canada, Emiratele Arabe Unite și firmele offshore.
Vedeți toate țărileSalariul plătit de un angajator belgian pentru muncă în Belgia nu se impozitează în România. Detașații și independenții au alte reguli. Fișa 281.10, avertissement-extrait de rôle și apărarea de la distanță.
Citiți analizaSalariul plătit de un angajator italian pentru muncă în Italia nu se impozitează în România, dar ANAF poate emite decizii pentru ultimii 5 ani. Documentele italiene care contează și apărarea de la distanță.
Citiți analizaSalariul plătit de un angajator spaniol pentru muncă în Spania nu se impozitează în România, dar ANAF poate emite decizii pentru ultimii 5 ani. Certificado de residencia fiscal, vida laboral și apărarea de la distanță.
Citiți analizaTrimiteți-mi documentul pe WhatsApp sau pe e-mail. O primă analiză arată dacă decizia se poate contesta și ce acte franceze sunt necesare.