În 2024, plafonul era de 500.000 de euro. În 2025, de 250.000. În 2026, de 100.000. Regimul care a fost, ani la rând, forma implicită a afacerii mici din România a devenit unul strâmt, cu condiții cumulative verificate trimestrial și cu o ieșire care nu mai are cale de întoarcere. Întrebarea nu mai este ce cotă se aplică, ci dacă mai sunteți înăuntru.
Plafonul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor a coborât la echivalentul în lei a 100.000 de euro, verificat la 31 decembrie 2025 și cumulat cu veniturile întreprinderilor legate. Cota de 3% a fost eliminată prin OUG nr. 89/2025; a rămas o singură cotă, de 1%, aplicată veniturilor, trimestrial.
Condițiile de eligibilitate rămân cumulative: cel puțin un salariat cu normă întreagă sau un contract de administrare ori de mandat remunerat, capital deținut de persoane, nu de stat, absența dizolvării, situațiile financiare depuse, ponderea consultanței și a managementului sub 20% și limita de 25% la participațiile asociaților în alte microîntreprinderi. Nerespectarea oricăreia mută firma la impozit pe profit de 16% din trimestrul abaterii, definitiv.
Regimul este reglementat în Titlul III din Codul fiscal, art. 47 și următoarele. Modificările din ultimii ani nu i-au schimbat structura, dar i-au strâmtat progresiv accesul.
Plafonul a fost de 500.000 de euro până în 2024, de 250.000 de euro în 2025 și este de 100.000 de euro din 2026. Fiecare treaptă s-a verificat la 31 decembrie a anului anterior, la cursul de la închiderea exercițiului, ceea ce înseamnă că firmele au aflat dacă mai sunt micro abia după ce anul s-a încheiat.
Cota de 3%, care se aplica firmelor fără salariat și anumitor domenii, a fost eliminată prin OUG nr. 89/2025. OUG nr. 8/2026 a adus o clarificare utilă: veniturile din vânzarea de active fixe și de terenuri nu se mai iau în calcul la verificarea plafonului.
Contextul mai larg contează la fel de mult. Impozitul pe dividende a ajuns la 16% din 2026, ceea ce schimbă calculul integral al scoaterii banilor din firmă. Regimul micro nu se mai judecă singur, ci împreună cu ce se întâmplă la distribuire.
Veniturile firmei, cumulate cu cele ale întreprinderilor legate, nu depășesc 100.000 de euro la 31 decembrie a anului anterior. Legătura se stabilește după criteriile din legislația privind IMM-urile, iar cumularea este cea care scoate din regim cele mai multe grupuri de firme mici.
Cel puțin un salariat cu normă întreagă, ori un contract de administrare sau de mandat cu remunerație cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, 4.050 lei în 2026. Ceea ce s-a eliminat în 2026 este diferențierea cotei după salariat, nu condiția existenței lui.
Veniturile din consultanță și management nu depășesc 20% din veniturile totale, condiție verificată în fiecare trimestru. Este pragul care lovește exact firmele de servicii profesionale ale unei singure persoane.
Asociații nu dețin, direct sau indirect, peste 25% din capitalul mai multor microîntreprinderi. Persoana cu două firme sub plafon trebuie să aleagă una.
Capitalul social deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale; societatea nu este în dizolvare urmată de lichidare; situațiile financiare anuale sunt depuse. Pentru încadrarea pe 2026, Ministerul Finanțelor a considerat îndeplinită condiția depunerii dacă situațiile au fost depuse până la 31 martie 2026.
Activitățile bancare, de asigurări și reasigurări, ale pieței de capital, jocurile de noroc, explorarea și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze rămân în afara regimului, indiferent de venituri.
Depășirea plafonului în cursul anului sau nerespectarea oricăreia dintre condiții atrage trecerea la impozitul pe profit de 16% începând cu trimestrul în care s-a produs abaterea, cu calculul impozitului pe profit de la începutul acelui trimestru.
Ieșirea este definitivă. Firma care a părăsit regimul, prin depășire sau prin nerespectarea condițiilor, nu mai poate opta pentru el în anii următori, chiar dacă veniturile scad sub plafon. Este trăsătura care transformă o depășire accidentală, printr-un contract mare încasat în decembrie, într-o decizie cu efect permanent.
Din acest motiv, urmărirea plafonului nu se face la sfârșitul anului, ci trimestrial, cu proiecția veniturilor cumulate, inclusiv ale întreprinderilor legate. O firmă care se apropie de prag trebuie să decidă înainte de a-l atinge dacă vrea să rămână sub el, cu tot ce înseamnă asta, sau dacă trecerea la impozit pe profit este, în cifrele ei, mai bună.
Cei 1% se aplică veniturilor, indiferent de rentabilitate. Cei 16% se aplică profitului, deci depind de marjă. Pragul teoretic de indiferență este o marjă de 6,25%: sub ea, impozitul pe profit costă mai puțin; peste ea, regimul micro.
Calculul real este mai complicat decât pragul, pentru că impozitul pe profit vine cu deductibilități, cu pierderi reportabile și cu costuri administrative mai mari, iar regimul micro vine cu condiții care pot fi pierdute oricând. Dar direcția este dată de marjă: o firmă de servicii cu marjă mare rămâne avantajată de micro; o firmă comercială cu marjă mică plătește mai puțin pe profit.
La această comparație se adaugă, din 2026, impozitul pe dividende de 16%, identic în ambele regimuri, care face ca diferența să se joace exclusiv la nivelul firmei. Și se adaugă întrebarea dacă forma de societate mai este, pentru activitatea respectivă, mai bună decât activitatea desfășurată ca persoană fizică autorizată, unde regimul este cu totul altul.
Se verifică echivalentul în euro, la cursul de la închiderea exercițiului, al veniturilor din 2025, fără veniturile din vânzarea de active fixe și terenuri. Peste 100.000 de euro, firma este pe impozit pe profit din 1 ianuarie 2026.
Se identifică toate firmele legate, după criteriile din legislația IMM, și se cumulează veniturile. Verificarea se face cu structura reală a participațiilor, nu cu cea presupusă.
Salariat sau administrator remunerat, capital, dizolvare, situații financiare, consultanță sub 20%, participații sub 25% în alte micro, domenii excluse. Fiecare, separat, cu documentul care o dovedește.
Se estimează veniturile cumulate pe 2026, trimestru cu trimestru, inclusiv contractele mari așteptate. Trimestrul în care se atinge plafonul este trimestrul ieșirii.
Pe cifrele firmei, cu marja reală, cu deductibilitățile și cu costurile administrative ale fiecărui regim. Dacă rezultatul favorizează impozitul pe profit, ieșirea nu mai este o amenințare, ci o opțiune.
Rămânerea sub plafon, dacă este dorită, se planifică înainte de a-l atinge. Trecerea la profit, dacă este preferată, se pregătește contabil înainte de trimestrul în care operează.
Declarația de impozit pe veniturile micro, trimestrial, cât timp regimul se aplică; declarația de impozit pe profit din trimestrul ieșirii; mențiunile de schimbare a vectorului fiscal în termen. O ieșire nedeclarată la timp produce accesorii pe ambele regimuri.
Ieșirea operează din trimestrul depășirii, cu calcul de la începutul lui. La sfârșitul anului este deja târziu cu trei trimestre.
Veniturile întreprinderilor legate se cumulează, iar un asociat nu poate avea peste 25% în mai multe micro. Două firme sub plafon nu fac două micro.
S-a eliminat cota de 3% pentru firmele fără salariat, nu condiția. Fără salariat sau administrator remunerat, regimul nu se aplică deloc.
Ieșirea este definitivă. Depășirea printr-un singur contract mare este o decizie permanentă, luată de multe ori fără să fie observată.
Nu. Încadrarea pentru 2026 se verifică la 31 decembrie 2025, la cursul de la închiderea exercițiului, iar plafonul este de 100.000 de euro. Depășirea lui la acea dată înseamnă impozit pe profit de la 1 ianuarie 2026.
Depinde de două reguli distincte. Veniturile întreprinderilor legate se cumulează la verificarea plafonului, iar un asociat nu poate deține peste 25% din capitalul mai multor microîntreprinderi. Două firme ale aceleiași persoane, fiecare sub plafon, nu înseamnă două microîntreprinderi.
Condiția existenței unui salariat cu normă întreagă poate fi îndeplinită și printr-un contract de administrare sau de mandat, cu remunerație cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară. Fără niciuna dintre aceste forme, regimul micro nu se aplică.
Din trimestrul în care s-a produs depășirea, deci din trimestrul al patrulea, cu calculul impozitului pe profit de la începutul acelui trimestru. Ieșirea este definitivă: firma nu mai poate reveni la regimul micro în anii următori.
Numai dacă veniturile din consultanță și management nu depășesc 20% din veniturile totale, condiție verificată trimestrial. Peste această pondere, firma iese din regim din trimestrul respectiv.
Nu. De la 1 ianuarie 2026, prin OUG nr. 89/2025, a rămas o singură cotă, de 1%, indiferent de domeniu sau de numărul de salariați. Diferența care contează acum nu este între cote, ci între regimul micro și impozitul pe profit de 16%.
Material informativ, actualizat la 18 septembrie 2026. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală; situațiile individuale trebuie analizate punctual.
Dacă firma dumneavoastră a primit o notificare sau are un control în curs, analizele conexe sunt grupate la controlul fiscal. Pentru asistența acordată companiilor, vedeți fiscalitate pentru companii.
O primă discuție verifică încadrarea pe cifrele reale, inclusiv întreprinderile legate, compară cele două regimuri pe marja firmei și stabilește momentul și forma deciziei, înainte ca trimestrul să o ia în locul dumneavoastră.